left
AiudOnline.ro
judetul alba, românia
  bine ai venit
pagina aiudenilor de pretutindeni
  home Home   contact Contact  
    
 
 
cautare rapida aiudeni
cauta Ai o legătură cu Aiudul? Înscrie-te acum în lista aiudenilor.
fotolix.ro
 
AiudOnline.ro / forumul aiudenilor de pretutindeni
 

Cei buni mai intii incaseaza

Artistii aiudeni isi publica aici lucrarile ... comenteaza-le. Nu trebuie sa fii critic de arta ... doar spune-ti parerea.

Cei buni mai întîi încasează

Mesajde ganganga » Dum Mai 09, 2004 1:45 am

Clavecinul bine temperat (scrisori pentru Cristina)
Cei buni mai intai incaseaza

Cornel Mihai Ungureanu
03.05.2004


Aceasta foarte frumoasa scrisoare am gasit-o pe internet si am dorit sa v-o supun atentiei pentru cateva minute.Mie mi-a vorbit de undeva de foarte aproape, m-am regasit in ea, oglinda buclucasa aruncata in universul virtual pentru a ma intalni aici, acum.Dincolo de toate referintele culturale pe care le contine,ea poate fi o scrisoare pentru fiecare din noi.Prin tesatura ei fina transpare iubirea - foarte frumos exprimata, transpare experienta de viata capatata in escaladarea crizelor...si ce mai transpare? O imposibilitate de moment a romanilor de a fi fericiti, de a fi creativi cu adevarat, de a fi liberi...si nu haotici si incoerenti.Din nou nesansa istorica ne tine in brate.Si la 1 mai am ramas undeva pe dinafara,in culisele istoriei...sau poate nici acolo.Lectura placuta(ganga) :arrow:



1 februarie 2001

Dan s-a bucurat că i-am luat "Monstrul Colombre şi alte cincizeci de povestiri" (Dino Buzzati este unul din autorii lui preferaţi, cel puţin după părerea mea) – chiar dacă şi-o cumpărase şi el cu o zi înainte de a o face noi (eu, Corina, Nadia). Cred că principala idee abordată de Buzzati se regăseşte în: "Astfel anii trecuseră zadarnic. Şi acum era prea tîrziu".

Cristina, nu aş vrea să avem o relaţie pasageră. Îmi doresc o prietenie pentru toată viaţa (pentru toată viaţa mea; eu voi muri primul; sunt mai bătrîn, media voastră de viaţă e mult mai mare şi, în plus, tu nu vei muri niciodată). Dorinţa mea nu-i de ajuns, fii bună şi contribuie cu dorinţa ta, dacă ţi se pare că da, e un proiect demn de luat în consideraţie.

Cu două seri în urmă am mers cu Nadia şi cu Corina la "Notting Hill". Filmul a fost binevenit. Eu iar m-am gîndit: uite, ce simplu e pentru un englez să scrie o astfel de poveste! Interesează pe toată lumea. Din România cu ce poţi veni? Ce să creezi, ce fantastică întîmplare, cînd în jurul tău vezi ţărani şi oameni amărîţi care vorbesc aşa: "Ei ia milioane şi eu iau şaptezeci de mii. Bagă chimicale în pămînt să scoată grîu mult. Nu te-a făcut doctorul bine, Dumnezeu te-a făcut: ai mai avut zile. Guvernanţii aştia, futu-le muma-n cur! Dă, bă şi mie două mii! Dacă moare Stele, rămîn cu copilu' pe drumuri? Vreau şi eu o cameră în casa bătrînească, să-mi dea moşu semnătură" !

Vezi băieţi de cartier şi tineri voioşi tocmai din pricină că nu-i interesează un astfel de film şi nici să citească o carte. E drept, de pe băncile facultăţii de litere, lumea capătă un alt orizont, dar nici el nu mă interesează prea mult; adică şi facultatea asta de litere prea devine o fabrică de profesori, de redactori, de traducători. Eu nu îmi doresc o diplomă care să-mi dea dreptul să stau pe un astfel de scaun. Nu vreau să fiu un îngropat într-o redacţie, să citesc cărţi şi să scriu despre ele, o viaţă. Vreau să trăiesc mult şi să scriu "viu", să se simtă viaţa şi naiba ştie dacă mai am timp. Şi ce poate fi la capăt?

Îl priveam într-o seară trecută pe Nicolae Balotă, la emisiunea Eugeniei Vodă. Dar cine a citit cărţile lui Nicolae Balotă? Tu ai citit vreuna? Omul e desigur cult şi fermecător, eu îl simpatizez, dar nu i-am citit nici o carte şi nici nu o voi face. Prefer să citesc Coelho sau Kawabata - şi chiar aş prefera să scriu, într-un fel, aşa. Roman, nu de mari dimensiuni, care să atragă – prin optimism sau prin tristeţe.

Îi spuneam azi Nadiei că ei îi place de mine. Dar nu destul. Ne iubim. Dar dragostea ei se împarte. Iar dragostea mea e cu totul alta faţă de cea de-acum cîteva luni.

Mă obsedează fraza (şi imaginea asta): "Şi atunci îşi luă rucsacul în spate şi se mută în camera vecină". Îmi aparţine şi mă gîndesc la cel care nu are curajul să fugă de acasă, să se azvîrle în necunoscut.

Nu-mi plac dezamăgirile. Dacă ne vom întîlni, haide s-avem înţelepciunea să nu simţim aşa ceva.

Eu nu ştiu cine e Emile Cone, dar mi-am notat cîteva idei de-ale lui, probabil dintr-o revistă de psihologie: "cine pleacă în viaţă cu ideea că va reuşi, în mod fatal reuşeşte". Ani de zile, mulţi ani de zile, eu am pornit cu ideea că nu voi reuşi, dar de ce, de unde, din ce resorturi a luat naştere, încă din îndepărtata copilărie, ideea asta, n-aş şti să spun. E regretabil şi recunosc, încă îmi dă tîrcoale, atîta-i de adîncă, nenorocita! Trebuie să dau cu ea o bătălie decisivă; nu ştiu cît va dura, ştiu doar că lupta a început şi că deocamdată sunt în avantaj. Nu-s rănit, mă simt "pe val", cred că voi învinge.

În filmele de capă şi spadă pe care le vedeam eu în copilărie (Zorro, Pardaillan, Scaramouch – sau în astea mai noi – gen "Cocoşatul"), luptele încep sub auspicii rele pentru cei buni. E valabil şi pentru filmele cu boxeri. Cei buni mai întîi încasează. Să spunem că şi eu sunt printre ei şi că am încasat în toţi aceşti ani. Lupta mea s-ar putea să fi ajuns la repriza ultimă, la scena finală. Dacă vrei, ţine-mi pumnii. Eu ţi-i ţin oricum. (Ştii că nu-mi mai amintesc cum e cu calculatoarele numerice – şi cu cele analogice? Deşi trebuie să fi învăţat eu şi clasificarea asta! Să nu fi fost aşa de importantă?)

"Gîndurile nesănătoase sunt ca o prăpastie, ele determină căderea celui ce nu ştie să se sustragă lor" Cum ţi spuneam, iată-mă! Deşi, "cel ce se dă ca exemplu, oricît de lăudabilă ar fi purtarea lui, înfăptuieşte un act imoral" – îmi amintesc că zicea Ţvetan Todorov (într-o carte desigur). Chiar dacă purtarea mea nu era una lăudabilă, cred că tot imoral e să mă dau exemplu. Ideea era că frumuseţea gîndurilor sănătoase e minunată!

Şi iată cum, aşa, cu drag, ţi-am pus pe hîrtie, gîndurile unei seri din viaţa mea! Şi nu ţi-am spus nimic despre durerea din stomac, de după fasconal, pentru că durerile astea-s fleacuri, dacă nu chiar flecuşteţe. Acum – aşa cum mai fac uneori – mă întreb ce aş putea să-ţi dăruiesc.
caut un drum intre naivitatea de a iubi totul si nenorocirea de a nu iubi nimic...
ganganga
Membru Junior
Membru Junior
 
Mesaje: 168
Membru din: Joi Feb 20, 2003 6:07 am
Localitate: Aiud, Romania

Mesajde ioan » Vin Iun 25, 2004 9:56 am

O scrisoare impaturita, parca, in prea multe colturi, care - din cand in cand - ne inteapa inteligenta. Nea Iancu ar sufla, aproape usurat, am devenit (auto) ironici. Inca un pas mare pentru...
Avatar utilizator
ioan
Membru Expert
Membru Expert
 
Mesaje: 872
Membru din: Sâm Dec 28, 2002 6:01 pm
Localitate: Aiud, Romania


Înapoi la Artisti aiudeni

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
top
right  
  img   img  
Powered by Robilix WEB
Valid XHTML 1.0 Transitional This document validates as CSS!
Copyright AiudOnline.ro © 5.0
:: 2002 - 2012 ::
   
Robilix WEB - Web Design & Identity  |  Foto Robert Lixandru  |  Fundatia "Inter-Art"  |  Centrul Cultural "L. Rebreanu" Aiud  |  Loteria vizelor  |  Rent a car  |